doi
Arrumano
editarAsturiano
editardoi | |
pronunciación (AFI) | [ˈdoj] |
silabación | doi |
acentuación | monosílaba |
longitud silábica | monosílaba |
rima | oj |
Forma verbal
editar- 1
- Primera persona del singular del presente de indicativo de dar.
Dálmata
editarFrancés antiguo
editarFriulano
editarIstriorrumano
editarLadino
editarMeglenorrumano
editarRumano
editardoi | |
pronunciación (AFI) | [doj] |
grafías alternativas | doĭ[1] |
Etimología
editarAdjetivo cardinal
editarLocuciones
editarLocuciones [▲▼]
- a nu face nici doi bani
- a nu vorbi sau a nu zice două
- a nu vorbi sau a nu zice nici două
- a spune două vorbe și-un cuvânt
- al Doilea Război Mondial
- cu una, cu două
- din două cuvinte
- din două una
- din două vorbe
- doi-dinți
- doi-frați
- două vorbe și-un cuvânt
- în doi timpi și trei mișcări
- în două
- în două cu
- în două cuvinte
- în două vorbe
- la doi pași
- nici una, nici două
- pe din două
- pe din două cu
- Războiul celor Două Roze
- una din două
- una și cu una fac două
- una-două
- vârsta a doua
- vreo doi
Información adicional
editar- Derivados: amândoi, dedoi, dezdoi, doilea, doime, doimi, doisprezece, douăzeci, îndoi, îndoială, îndoiciune, îndoielnic, îndoință, îndoios, îndoitură.