descălecare
Rumano
editar| descălecare | |
| pronunciación (AFI) | /des.kə.le.ka.re/ |
| silabación | des-că-le-ca-re |
| longitud silábica | pentasílaba |
| grafías alternativas | descălicare |
| rima | es.kə.le.ka.re |
Etimología 1
editarSi puedes, incorpórala: ver cómo.
Sustantivo femenino
editar| Indefinido | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativo– Acusativo |
o descălecare | niște descălecări |
| Genitivo– Dativo |
unei descălecări | unor descălecări |
| Definido | Singular | Plural |
| Nominativo– Acusativo |
descălecarea | descălecările |
| Genitivo– Dativo |
descălecării | descălecărilor |
| Vocativo | Singular | Plural |
| descălecare descălecareo |
descălecărilor |
- 1
- Desmontaje.
- Sinónimo: așezământ.
- Hiperónimo: coborâre
Forma flexiva
editarForma verbal
editar- 1
- Infinitivo de descăleca.