răzbunare
Rumano
editar| răzbunáre | |
| pronunciación (AFI) | [rəz.bu'na.re] |
| grafías alternativas | rĕzbunare[1], рэзбунаре |
Etimología
editarDe răzbuna y el sufijo -re.[2]
Sustantivo femenino
editar| Indefinido | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativo– Acusativo |
o răzbunare | niște răzbunări |
| Genitivo– Dativo |
unei răzbunări | unor răzbunări |
| Definido | Singular | Plural |
| Nominativo– Acusativo |
răzbunarea | răzbunările |
| Genitivo– Dativo |
răzbunării | răzbunărilor |
| Vocativo | Singular | Plural |
| răzbunare răzbunareo |
răzbunărilor |
- 1
- Retribución.
- 2
- Venganza.
- Sinónimos: băsău, răscumpărare, răsplată, răzbun, răzbuneală, revanșă, vendetă.
Información adicional
editar- Derivados: răzbun, răzbuna, răzbunat, răzbunător, răzbuneală, nerăzbunător