mașină
Entradas similares: Rumano
mașínă
- Pronunciación: [ ma'ʃi.nə ] (AFI)
Del francés machine y el alemán Maschine1, y estos del francés medio machine, del latín māchĭnam, del griego antiguo μαχανά (makhaná), de μηχανή (mekhané), de μηχανή (makhané), de μῆχος (mẽkhos), del protoindoeuropeo *meh₂gh-, de *magh-.
Sustantivo femeninoEditar
| Indefinido | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativo– Acusativo |
o mașină | niște mașini |
| Genitivo– Dativo |
unei mașini | unor mașini |
| Definido | Singular | Plural |
| Nominativo– Acusativo |
mașina | mașinile |
| Genitivo– Dativo |
mașinii | mașinilor |
| Vocativo | Singular | Plural |
| mașină mașino |
mașinilor |
- 1 Tecnología.
- Aparato, artefacto, artilugio, dispositivo, ingenio, máquina, maquinaria, mecanismo o trasto.
- 2 Transporte.
- Locomotora, propulsora o tren.
- Sinónimos: car de foc (coloquial), locomotivă, trăsură cu aburi, tren, țug.
- Hiperónimo: vehicul.
- 3 Automovilismo.
- Auto, automóvil, carreta, carro, carromato, carruaje, coche, forcaz o máquina.
- Sinónimos: automobil, autovehicul.
- Hiperónimo: vehicul.
- 4 Tecnología.
- Braserillo, calentador, escalfador, estufa o estufilla.
Forma verbalEditar
- 5
- Tercera persona del singular del pretérito perfecto simple de indicativo de mașina.
LocucionesEditar
Términos relacionados
Información adicionalEditar
- Derivados: mașina, mașinal, mașinalicește, mașinare, mașinat, mașinator, mașinație, mașinațiune, mașină-capcană, mașină-unealtă, mașinărie, mașinghever, mașinism, mașinist, mașiniza, mașinizare, mașinizat, mașinuță, minimașină.
