stipula

Francés

stipula
pronunciación (AFI)	[sti.py.la]
rima	a

Forma verbal

1

Tercera persona del singular del pretérito de indicativo de stipuler.

Italiano

stipula
pronunciación (AFI)	/stiˈpu.la/
silabación	sti-pu-la
acentuación	llana
longitud silábica	trisílaba

Forma verbal

1

Tercera persona del singular del presente de indicativo de stipulare.

2

Segunda persona del singular del presente del imperativo de stipulare.

Ladino

stipula
pronunciación	falta agregar

Forma verbal

1

Tercera persona del singular del presente de indicativo de stipuler.

2

Tercera persona del plural del presente de indicativo de stipuler.

3

Segunda persona del singular del presente del imperativo de stipuler.

Latín

stipula
clásico (AFI)	[ˈs̠t̪ɪpʊɫ̪ä]
eclesiástico (AFI)	[ˈst̪iːpulä]
rima	i.pu.la

Etimología

Si puedes, incorpórala: ver cómo

Sustantivo femenino

1

Rumano

stipula
pronunciación (AFI)	[stipuˈla]

Etimología

Del francés stipuler, y este del francés medio stipuler, del latín stipulari.

Verbo transitivo

1

Estipular.

Conjugación

Flexión de stipula primera conjugación, regular

Formas no personales
Simples	Infinitivo	Largo	stipulare
	Gerundio	Presente	stipulând
	Participio	Pasado	stipulat
Compuestas	Infinitivo	Presente	a stipula
		Pasado	a fi stipulat
número:		singular			plural
persona:		primera	segunda	tercera	primera	segunda	tercera
Modo indicativo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Tiempos simples
Presente		stipulez	stipulezi	stipulează	stipulăm	stipulați	stipulează
Pretérito imperfecto  o  Copretérito		stipulam	stipulai	stipula	stipulam	stipulați	stipulau
Pretérito indefinido  o  Pretérito		stipulai	stipulași	stipulă	stipularăm	stipularăți	stipulară
Pretérito perfecto  o  Antepresente		stipulasem	stipulaseși	stipulase	stipulaserăm	stipulaserăți	stipulaseră
Tiempos compuestos
Perfect compus		am stipulat	ai stipulat	a stipulat	am stipulat	ați stipulat	au stipulat
Futuro	I	voi stipula	vei stipula	va stipula	vom stipula	veți stipula	vor stipula
	II	voi fi stipulat	vei fi stipulat	va fi stipulat	vom fi stipulat	veți fi stipulat	vor fi stipulat
Futuro popular	I	o să stipulez	o să stipulezi	o să stipuleze	o să stipulăm	o să stipulați	o să stipuleze
	II	am să fi stipulat	ai să fi stipulat	a să fi stipulat	am să fi stipulat	ați să fi stipulat	au să fi stipulat
	III	oi stipula	îi stipula	a stipula	om stipula	îți stipula	or stipula
Modo condicional		eu	tu	el	noi	voi	ei
Tiempos compuestos
Presente		aș stipula	ai stipula	ar stipula	am stipula	ați stipula	ar stipula
Perfecto		aș fi stipulat	ai fi stipulat	ar fi stipulat	am fi stipulat	ați fi stipulat	ar fi stipulat
Modo subjuntivo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Tiempos simples
Presente		să stipulez	să stipulezi	să stipuleze	să stipulăm	să stipulați	să stipuleze
Tiempos compuestos
Perfecto		fi stipulat	fi stipulat	fi stipulat	fi stipulat	fi stipulat	fi stipulat
Modo imperativo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Afirmativo			stipulează			stipulați
Negativo			nu stipula			nu stipulați

Información adicional

• Derivados: stipul, stipulant, stipulantă, stipular, stipulare, stipulat, stipulație, stipulă, stipulifer, stipuliform.